Înainte de a începe educația financiară a copiilor voștri, trebuie să vă puneți de acord voi, ca părinți, în privința modului în care conceptul banilor va fi transmis copiilor. Respectul pentru banii munciți, economiile, munca plătită, donațiile, cadourile sunt doar câteva dintre aspectele ce țin de educația financiară la cei mici.
Educaţia financiară a copiilor pe întelesul părinţilor în 4 paşi simpli, testaţi de mine, împreună cu copii mei:
- În primul rând le-am prezentat banii copiilor mei, ca pe un mijloc de schimb şi nu ca pe un subiect despre care, la noi în casă, nu se vorbeşte; Le-am arătat o cale copiilor mei să îşi caştige proprii bani.
Primul exemplu – Anul trecut de Halloween şi de Mărţişor, fata mea cea mare, Maria, a dus la şcoală diverse produse (cercei, coroniţe, mărţişoare, etc.), facute de noi în casă. Le-a vândut colegilor fără un preţ fix, fiecare a dat atât cât a putut. De Halloween acţiunea a fost atât de reuşită, încât copii au cerut mai mult. Aceia au fost bani câştigaţi de ea. Din suma respectivă am retras banii investiţi în materiale, iar restul de bani i-au rămas ei.
Al doilea exemplu – În vacanţa de vară, la îndrumarea bunicului, copii au vândut limonadă în faţa porţii. Această idee a antrenat toţi copii de pe stradă şi a avut un real success. Au fost în repetate rânduri la piaţă să cumpere lămâi şi pahare. Câştigul s-a împarţit tuturor copiilor implicaţi în această acţiune.
Cele mai simpatice au fost Ioana (fata mea cea mijlocie) şi vecina ei. Cuprinse de entuziasmul celor mari, că vând şi câştigă bani, şi-au pus o paturică pe trotuar, au scos casa de marcat de jucărie şi au început să vândă menta şi corcoduşe. Au avut şi ele parte de câteva vânzări. Ioana, draguţa de ea, după ce s-a plictisit de această joacă, a venit şi mi-a dat mie banii. Aşa i s-a părut ei firesc, nu s-a gândit să îi oprească pentru ea.
Bineînţeles că exemplele pot continua dar vă las pe voi să îmi scrieţi, în comentarii, exemplele voastre şi să le dezbatem.
3. Nu îmi plătesc copii pentru ajutorul pe care mi-l oferă în gospodărie. Nu îl percep ca fiind un lucru moral sa îţi plăteşti copii, oricât de puţin ar fi. Dar sunt de acord să le cer ajutorul la treburile gospodăreşti şi să le facem împreună. Din propia-mi experienţă vă spun că atunci când îi ceri ajutorul unui copil, acesta nu îţi cere bani în schimb.
4. Am creat o pagină de facebook, dedicată copiilor mei, şi a activităţilor pe care ei le fac cu mult drag. Pagina se numeşte Atelierul Micului Artist. Acolo puteţi vedea atât momente din copilăria lor, tutoriale făcute de ei la diferite produse, dar şi un shop cu ceea ce ei vând. Bine-nţeles că totul se întâmplă sub îndrumarea părinţilor. Scopul acestei pagini este de a le face o introducere supravegheată în lumea virtuală. Acesta este şi prezentul, dar mai ales viitorul fiecăruia dintre noi. Vă invit să vizitaţi pagina şi să vă bucuraţi de ea!
… pentru că am fost întrebată de prieteni sau clienți de unde îmi vin ideile, răspund de fiecare dată cu mare drag: din atitudinea și portul oamenilor, îi asociez fiecăruia o bijuterie.
Un subiect foarte bun, care evidențiază faptul că oricine are nevoie de educație financiara. Asa cum a fost prezentat în articol, aceasta poate incepe la varste fragede ca si o joacă si vor reprezenta principiile viitorului adult din acest punct de vedere.
Felicitari pentru articol !
Interesant punct de vedere si multumesc de raspuns!
Utile informațiile cuprinse in acest articol, sunt de acord cu importanta educației financiare a copiilor. Fetița noastra cea mare a primit o pușculița si acolo a învățat sa își adune orice bănuț primit fata a-l duce repede la primul magazin pe bombonele , balonașe , etc.
Pusculita, prima forma de a economisi. Bravo parintilor!